Plouă de 2 zile la Brașov. E o vreme bacoviană ca la carte. Doamna Toamnă și-a intrat serios în drepturi. Cu aerul său crocant, frunzele căzute și zilele mai scurte, toamna este o amintire înflăcărată a impermanenței vieții. Procesul ciclic de moarte și renaștere accentuează natura transformatoare a existenței noastre și că schimbareă este inevitabilă. Toamna ne invită să ne încetinește ritmul. Este un moment de schimbare și încetinire. Pe măsură ce trecem în acest sezon, este important să-l lăsăm să vă învețe despre darurile tranzițiilor. Și în timp ce scriu toate acestea, eu însămi mă aflu într-o tranziție importantă din viața mea.
O mare parte din viața noastră este petrecută în tranziție. Facem naveta pentru a lucra sau ducem copiii la școală, stăm la coadă la magaziși așteptăm nouă luni pentru ca un copil să se nască. Chiar urcând scările sau ieșind spre mașină. Viața este plină de procese de trecere dintr-un punct la altul, de la o experiență la alta.
Adăugați toate acele ore și veți recunoaște că este mult timp! Destul de des, acesta este timpul pe care îl petrecem inconștient: zi de zi, amintind, gândindu-ne la filmul pe care l-am văzut alaltăieri. Uneori, de data aceasta este ocupată de griji, temeri, indignare, dreptate sau imaginând ce este mai rău. Acest lucru creează tensiune și energie negativă care afectează atât momentele de tranziție, cât și experiența pe când ajungem la destinație.
Încetinește și fii prezent în tranziție
Starea sufletului de toamnă este cea a tranziției – de a evalua, de a face bilanț, de a lua decizii mari și de a da drumul la ceea ce nu mai servește cel mai mare bine al nostru. Acesta este un moment de schimbări semnificative ale vieții. S-ar putea să începem să simțim că vrem să schimbăm un loc de muncă sau chiar o carieră. S-ar putea să începem ne dorim o schimbare de ritm sau peisaj din orașul în care trăim. S-ar putea să începem să simțim o relație sau o căsătorie care se încheie. Ar putea fi un accident sau o afecțiune medicală sau pierderea unei persoane dragi.
Într-o formă sau alta, există o schimbare. Ceea ce era cândva familiar se simte diferit. Ne regăsim că ne punem la îndoială valorile, nevoile noastre și, deși este posibil să nu știm încă care sunt aceste nevoi noi, putem simți în oasele noastre că nu sunt ceea ce erau înainte.
De multe ori trecem printr-o perioadă de rezistență sau negare, deoarece acest lucru poate fi destul de neliniștitor, înspăimântător sau dureros, dar este important să ne amintim că în acest spațiu necunoscut, acest întuneric plin de viață, este locul în care se nasc noi oportunități – unele pe care nu le-am putea avea niciodată chiar dacă ne-am gândit, unele la care nu ne-am fi putut imagina niciodată.
În timpul echinocțiului de toamnă, ziua și noaptea au o lungime egală. Apoi, echilibrul este o altă temă pentru acest sezon. Când suntem în toamnă, suntem chemați să găsim echilibru în noi înșine, să ne conectăm cu noi înșine și să facem un inventar. Ni se cere să fim deschiși și sinceri cu noi înșine, să luăm în considerare modul în care am crescut și ce am învățat, să dăm recunoștință ceea ce a fost valoros și să ne dăm permisiunea noastră pentru a da drumul și a elibera ceea ce nu a fost sau nu mai este.
Toamna este guvernată de elementul Pământului de împământare care simbolizează stabilitatea și permanența. Acest lucru ne amintește că, chiar dacă putem simți această schimbare a familiarului, pe măsură ce ne apropiem de necunoscut și nefamilar, toate finalurile duc în mod natural la noi începuturi.
Pământul este, de asemenea, simbolic al hrănirii și înțelepciunii. Putem vedea acest lucru exprimat în mod deosebit atunci când medităm asupra frunzelor care se ofilesc și cad la pământ în moartea lor grațioasă, pentru că, pe măsură ce se descompun, lasă în urmă nutrienți din sol pentru a fortifica și susține viața nouă în primăvară. De asemenea, putem medita la lecțiile care ne-au fost învățate și la înțelepciunea care ne-a fost transmisă, fie că, dintr-un loc de muncă, am renunțat la un partener sau o persoană iubită care a murit.
În cele din urmă, Pământul simbolizează protecția și conservarea. Când ne uităm la animale în sălbăticie, putem observa un instinct de a aduna și de a stoca mâncare pentru iarnă. Când meditam la acest lucru, din nou găsim un apel pentru a face bilanț și pentru a stabili ce poate fi recoltat, care va fi benefic și va susține creșterea noastră continuă. Reținem că o parte a auto-conservării este recunoașterea a ceea ce este dăunător și, din nou, fie că este un model de gândire negativă, un obicei nesănătos sau o relație toxică, găsim un apel pentru a lăsa să plece și să se elibereze.
Cum ne conectăm la energia de toamnă?
- Crează o cutie de memento și completeaz-o cu lucruri care sunt semnificative și înălțătoare pentru tine. – fotografii, litere etc. Dacă preferi, poți pur și simplu să scrii pe bucăți de hârtie lecții pe care le-ați învățat și pentru ce ești recunoscător. Apoi, crează o altă cutie cu lucruri pe care ești gata să le dai drumul. Aruncă această a doua cutie, îngroap-o sau arde-o (în siguranță și cu atenție!), Sau, dacă există lucruri în ea care ar fi utile pentru altcineva, oferă-le.
- Donează.
- Găsește un atelier creativ pentru a-ți canaliza și explora sentimentele – pictură, sculptură, dans, cântare, muzică, scriere, fotografie etc.
- Fă-ți spațiul de acasă cald, confortabil și calm.
- Dacă simți anxietate cu privire la schimbarea vieții tale, incearcă să practici o meditație.
Câteva sugestii de reflecție pentru jurnalul tău de toamnă legat de tranziile din viața ta?
- Ce s-a simțit în ultima vreme? Când a început să se simtă? Ce s -a schimbat?
- În ce domenii din viața mea mă simt neîmplinit sau gol? Cum aș vrea să completez acel spațiu?
- Cu ce schimbări mari mă confrunt chiar acum? Ce mi se arată și ce învăț?
- Care sunt valorile mele acum? Trăiesc în aliniere cu aceste valori? Dacă nu, de ce nu?
- Ce în viața mea îmi susține creșterea? Ce o înăbușește?
- Există ceva sau cineva la care trebuie să dau drumul? Ce mă ține înapoi?
- Când a fost ultima dată când am experimentat o mare schimbare? Ce am învățat din asta? Cum am crescut?
- De ce mă tem cel mai mult acum? Care este cel mai bun lucru care s-ar putea întâmpla dacă sunt dispus să mă confrunt cu această frică?
- Scrie despre o persoană iubită care nu mai este printre noi. Ce am admirat cel mai mult la ea? Ce înțelepciune au împărtășit cu mine că aș dori să împărtășesc cu altcineva?
- Cum mă simt despre moarte?
- Dacă această schimbare se întâmplă dintr-un motiv, care ar putea fi acest motiv? Ce încearcă să mă învețe viața?
Și dacă și tu ești în toamna ta interioară, fii bun, blând și prezent în procesul tranzițiilor interioare. Toate duc spre începuturi frumoase!
